Scrisoare catre fetita din mine...

Draga mea,

Azi-noapte am adormit ţinîndu-te-n braţe.
Mulţumesc că mi-ai îngăduit această bucurie.
Îmi cer iertare că te-am împins 
atît de departe în uitare. 
Am vrut să-ţi uit spaimele, umilinţa, ura, înverşunarea, invidia...
Însă tu faci parte din mine şi ai dreptul să fii, 
tot atît cît lumina din mine are dreptul şi datoria să strălucească. Dacă n-ai fi fost tu, n-aş fi căpătat forţa şi dorinţa de a afla cine sunt cu adevărat, care sunt darurile mele, care-mi este rostul. 
Nu mi-aş fi pus poate întrebările necesare. 
Marele şi minunatul dar pe care mi l-ai făcut este acela de a mă face să caut în mine, cu credinţa îndărătnică că trebuie să mai existe şi altceva decît frică şi refuz. Îţi mulţumesc şi te rog să primeşti acum iubirea mea. Aş vrea să te pot face să înţelegi că sunt totdeauna cu tine,
chiar şi-atunci cînd par că te uit, că tot ceea ce simţi este firesc, e omenesc, e acceptat, chiar şi-atunci cînd mă urăşti. Aş vrea să nu te mai temi că vei fi aruncată, deoarece eunumai cu tine sunt întreagă, 
iar minciuna de-a te ocoli nu face decît să mă fragmenteze, îmbolnăvindu-mă de dor. Iar dorul meu de mine, de Dumnezeu în mine, 
trece şi prin tine.
Aş dori să ştii că singura persoană care te poate într-adevăr proteja, care poate aduce plinătate în viaţa ta aşa cum tu aduci într-a ei, sunt eu. 

De aceea te-aş ruga să mă laşi, 
începînd de ACUM, să-ţi fiu prietenă.
Te iubesc. 

Aşa să-mi ajute Dumnezeu !

(Odette Irimiea, Recurs la feminitate)

 

* * * 


 Cocotata pe sandalele cu toc ale mamei, impiedicandu-se in poalele rochiei cu bordura inflorata, fetita de ieri isi dorea sa devina femeie. Femeia de azi, zambeste la aceste amintiri si-si imbratiseaza cu sufletul fetita vesnica din ea, si-i multumeste ca nu a parasit-o niciodata.

Aceeasi, eu ...


*  * *
 

"Frumusetea intelectuala nu inseamna a sti multe, ci a sti ceea ce trebuie; frumusetea sentimentala nu sta in violenta pasiunilor, ci in naturaletea lor; frumusetea plastica nu se afla in perfectiunea exterioara dupa tipuri sculpturale, ci in concordanta formelor cu purtarea, ce constituie viata proprie a unei femei.  

(A. Ganivet)