"Cinsteste înainte de toate pe Zeii nemuritori, în ordinea ce le-a fost rânduita de Lege.
Respecta juramântul. Cinsteste apoi pe Eroii glorificati.
Cinsteste si pe Geniile pamântesti, împlinind tot ce este hotarât de lege.
Cinsteste pe tatal tau, pe mama ta si pe rudele ce-ti sunt apropiate.
Dintre ceilalti oameni, fa-ti prieten pe cel încununat de virtute.
Supune-te întotdeauna în fata vorbelor blânde si a faptelor folositoare.
Nicicând sa nu-ti urasti prietenul pentru o greseala de nimic,
atât cât poti; caci posibilul vecin e cu necesitatea.
Afla ca toate acestea sunt astfel, si învata sa biruiesti cele ce urmeaza:
mai întâi lacomia pântecului, apoi lenevia, luxul si mânia.
Nu savârsi nicicând vreo fapta de care sa te rusinezi, nici fata de un altul,
nici fata de tine. Si, mai ales, respecta-te pe tine însuti.
Fa apoi dreptatea cu fapta si cuvântul.
Nu te purta în nici-o-mprejurare fara sa gândesti.
Ci aminteste-ti ca omul sortit e ca sa moara;
si afla ca averea asa cum se câstiga, la fel se risipeste.
Cât priveste necazurile îndurate de oameni din pricina Destinului potrivnic,
primeste-le ca si când li s-ar cuveni; îndura-le rabdator si nu te-mpotrivi.
Cauta sa le înlaturi, pe cât îti va sta în putinta. Dar cugeta temeinic la aceasta:
ca, pe cei buni, Soarta îi pazeste de multe din aceste nenorociri.
Multe vorbe, bune sau rautacioase, ies din gura oamenilor;
nu le-arata prea multa pretuire, dar nici nu le-nfiera.
Chiar lucruri mincinoase de auzi, îndura cu rabdare si blândete.
Ia seama-n orice împrejurare la cele ce-ti voi spune:
Ca nimeni, niciodata, prin vorbe sau prin fapte, sa nu poata
sa te împinga sa spui sau sa savârsesti ceva nefolositor pentru tine.
Cugeta înainte de a faptui, ca nu cumva sa te porti nesabuit,
caci numai omul pacatos spune sau face lucruri nesocotite.
Nicicând, asadar, sa nu faci ceva de care apoi sa te caiesti.
Nu savârsi nimic din cele ce nu stii; ci învata
tot ce se cuvine sa stii, si viata fericita îti va fi. îngrijeste-te de sanatatea trupului tau,
dar da-i cu masura bautura, mâncarea si miscarea,
si numesc masura ceea ce nicicând nu te va stânjeni.
Deprinde-te cu o viata curata si simpla; sipazeste-te sa faci ceea ce trezeste ranchiuna.
Nu cheltui fara rost, ca cei ce nu stiu în ce sta binele.
Dar nici nu fi zgârcit; dreapta masura e cea mai buna-n toate.
Nu-ti lua drept îndatoriri ceva ce ti-ar putea dauna, si mai ales cugeta înainte de-a
trece la fapte.
Nu lasa ca dulcele somn sa-ti închida pleoapele,
mai înainte de a te-ntreba astfel despre faptele tale de peste zi:
Cu ce-am gresit? Ce am facut? Ce n-am facut din ce se cuvenea sa fac?
începe cu prima si mediteaza apoi asupra celorlalte. Si apoi,
daca socoti ca ai gresit, necâjeste-te; iar daca ai facut bine, bucura-te.
Straduieste-te sa pui în practica aceste precepte, mediteaza asupra lor; da-le toata
dragostea ta,
si ele te vor pune pe calea virtutii divine.
Ma jur pe cel ce ne-a sadit în suflet sacra Tetrada,
izvorul Naturii al carei curs e vesnic.
Dar nu începe o lucrare mai înainte de a-i ruga pe Zei sa ti-o desavârseasca.
Când toate aceste precepte îti vor fi bine cunoscute
vei întelege alcatuirea Zeilor Nemuritori si a oamenilor muritori, vei afla
pâna la cel punct lucrurile se despart si pâna la ce punct ele se unesc.
Vei mai cunoaste, dupa Dreptate, ca Natura este în totul asemanatoare siesi,
încât nu vei mai nadajdui ce nu e de nadajduit, si nimic nu îti va fi ascuns.
Vei mai sti ca oamenii îsi atrag relele prin propria si libera lor alegere,
nefericitii; ei nu stiu nici sa vada, nia sa auda adevaratele bunuri ce lânga ei se afla.
Putini sunt cei ce-au învatat sa scape de suferintele lor.
Asta este soarta ce tulbura mintea muritorilor. Ca niste cilindri,
ei se rostogolesc încoace si încolo, împovarati de rele fara numar.
Caci, sadita în ei, necrutatoarea Vrajba îi urmareste si-n somn, fara ca ei sa-si dea
seama;
si ei n-ar trebui s-o stârneasca, ci mai degraba sa o alunge neîntârziat.
O, Zeus, tatal nostru, vei izbavi pe oameni de nesfârsitele necazuri ce îi coplesesc,
de le-ai arata tuturora Geniul de care se servesc!
Dar tu, fa-ti curaj, caci prea bine stii ca neamul omenesc este divin,
si ca Natura sacra îi dezvaluie deschis toate tainele.
Iar de se v'a-ndura sa ti le înfatiseze si tie, vei ajunge la tinta de care ti-am vorbit;
caci lecuindu-ti sufletul, îl vei izbavi de toata suferinta.
Dar înfrâneaza-te de la alimentele despre care ti-am vorbit, folosindu-ti judecata
la tot ce ti-ar fi de folos pentru purificarea si eliberarea sufletului.
Mediteaza asupra fiecarui lucru,
lasându-te condus de Inteligenta desavârsita din înalt
Iar dupa ce, parasindu-ti trupul, te vei înalta în liberul eter,
vei fi precum un zeu: nemuritor, etern, de-a pururi biruitor al mortii. "
*********
“Imnurile Sacre nu sunt altceva decat expresia celei mai inalte filosofii pitagorice; ele sunt un adevarat rezumat al invataturilor lor esentiale. cuprinzand elementele de perfectiune pe care oamenii, avand deja intiparita in suflet vocea divina, le-au asternut in scris oentru a-i invata pe cei ce vor veni dupa ei. Putem spune ca ele sunt cea mai frumoasa podoaba a nobletei omului, ca nu sunt doar cuvintele de neuitat ale unui singur om, ci intruchipeaza doctrina intregului corp al pitagoricilor”
Hierocles
Love... Peace... Faith
ankladyl
ankladyl
