Nu
ma pot abtine sa nu-ti destainui, tot ce culeg in "periplul" meu
literar, prin toate cartile dragi ce-mi sunt prieteni si companioni, in
serile linistite petrecute cu mine insami.
Asadar, iti propun un fragment din cartea cu acelasi titlu al lui Gary Chapman.
Bucura-te!
"... Ce inseamna viata fara iubire, o noapte permanenta, si cum ar fi sa nu avem si zi?
Iubirea este acea lumina a vietii noastre, ea ne apropie unii de altii si ne asigura convietuirea. Ea este cea care apropie mama de fiu, de copil, profesorul de elev, doctorul de pacient, si generalizand, pe Dumnezeu de om.
Iubirea este o alegere personala, care se poate intensifica prin autoeducare, si daca am facut-o putem fi afectuosi, generosi, sau sinceri cu aproapele nostru.
Prin ce se carecterizeaza iubirea?
In primul rand prin bunatate si darnicie fata de cel aflat in suferinta, sau chiar de a indeplini dorintele celor apropiati, sau de a imparti vorbe bune tuturor. Dar nimic nu se poate face pe lumea asta fara rabdare. Ea este necesara pentru a suporta nedreptatile sau necazurile ce ti le fac cei din jur, deoarece nimeni nu e perfect, si nici noi nu trebuie sa cerem imposibilul de la semenul nostru. Ce fericiti vom fi cand vom descoperi ca cel cu care am trait atata timp, oferindu-i iubirea noastra, s-a transformat in bine.
Dar ca sa realizam ceva in plan relational, iertarea defectelor celui care ne este apropiat este baza acestei relatii. Nu este usor nici sa iertam, nici sa fim iertati, dar fara iertare n-am putea pune nici o caramida una peste alta la constructia prieteniilor noastre. Respectul de sine si respectful fata de celalalt, este temelia constructiei relatiilor umane, el ne face sa consideram pe ceilalti oameni, prieteni apropiati, si cum te porti cu un prieten, decat cu multa bunavointa, generozitate, sau condescendenta.
Iubirea noastra, cea de toate zilele n-ar putea fi fara smerenie, dar ce este ea? Bernard Meltzer spune: “Smerenia este o trasatura foarte ciudata. Cum ti se pare ca ai dobandit-o, imediat ai pierdut-o.”
Orgoliul este opus smereniei, iar in momentul in care te mandresti ca ai o asemenea calitate, ea a si disparut. Prin ea putem constientiza propriul rost in aceasta lume, si e caracterizata de modestie, solidaritate si sacrificiu de sine pentru aproapele nostru. Este bine sa recunosti, si sa multumesti celor ce te-au ajutat in viata, pentru ca nimic nu ai fi realizat fara ajutorul lor sau al lui Dumnezeu.
Am pomenit de multe ori despre generozitate, ea este o adevarata regina printre calitati, cum ar trai o floare fara generozitatea luminii soarelui, un copil fara generozitatea parintilor sai, o tara fara generozitatea conducatorului ei? Ea este darul de a fi altruist, de a te gandi mai intai la cel de langa tine, si apoi la tine. Cu cat vom darui mai mult, cu atat vom fi mai bogati. Putem darui si din timpul nostru,ce bucurosi vor fi cei dragi cand vom sta alaturi de ei!
Sinceritatea este un adevarat liant al iubirii dintre oameni. Ce iubire poate exista fara sinceritate, fara vorbe, ganduri sau fapte venite din sufletul nostru? Sa dam glas tuturor sentimentelor de iubire, de afectiune fata de ceilalti. Fie ca este vorba de relatiii familiale, profesionale sau de prietenie, nu trebuie sa mintim sau sa fim duplicitari. Iubirea trebuie cultivata ca un mod de viata, prin autoeducare, in familie, in casnicie, fata de copii, fata de colegii de serviciu, vecini, chiar si fata de dusmanii nostri.
Iubeste si vei fi rasplatit!... "
